Anul 2011 a debutat prost, ca să nu spun execrabil, pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor. Mai precis pentru Poliţia Română. Exact după Revelion, o pleiadă de poliţişti s-a apucat să-şi ia viaţa. Unul a tras după cel care i-a furat prietena şi s-a sinucis, altul s-a certat cu “dragostea vieţii lui” şi şi-a pus capăt zilelor etc. Vreo trei-patru oameni ai legii, cum le place poliţiştilor să-şi spună, au vrut neapărat să treacă de bariera vieţii. Ce s-a întâmplat cu ei nu ştie nimeni. A dat strechea în ei, nu le-au priit sărbătorile? Ca niciodată, Poliţia s-a confruntat cu un val de sinucigaşi. Întrebarea logică şi pertinentă este: li s-au făcut analizele, testele psihologice pe bune acestor oameni? Nu spun Doamne fereşte că aveau păsărele la cap, stoluri, dar ceva s-a petrecut în mintea lor de au ales să-şi ia viaţa. Ca dezastrul de imagine să fie total, un alt scandal a demonstrat că există poliţişti care se comportă ca ultimii golani de cartier. Sunt proxeneţi, şpăgari, bat prostituate. Sunt nişte mardeiaşi. Mafioţi în adevăratul sens al cuvântului. Ileana Vulpescu povestea cu har o poantă excelentă. Copilul îşi informează părintele: “Tată, vreau să mă fac mafiot”. Imperturbabil, părintele răspunde: “La stat sau la privat?”. Da, poanta este reală. Care-i diferenţa dintre lumea interlopă şi aceşti poliţişti? Simpla diferenţă este că doar cei de la stat au legitimaţii şi uniforme.

Poliţia trebuie să se cureţe urgent de aceşti mafioţi. Altfel, în ciuda oamenilor oneşti, Poliţia va fi asimilată cu o mafie oficială, cu acei “opriciniki” ai lui Ivan cel Groaznic, care aveau libertatea de a-i jefui şi de a-i ucide pe ceilalţi fără vreun ajutor din partea unui magistrat sau a legii.