Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International (FMI) ar putea aduce Romaniei, pe langa finantare, si conditii stricte pe care Fondul le-ar putea impune in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala, asa cum a facut-o si in cazul celorlalte tari din regiune pe care le-a imprumutat, se arata intr-un documentar realizat de Newsin.
Bugete de austeritate pentru Ungaria si Letonia
In contextul crizei economice mondiale, Ungaria si Letonia au fost primele tari membre UE care au solicitat sprijin financiar extern. Cele doua tari au obtinut fonduri in urma incheierii unor acorduri comune cu Banca Mondiala, Comisia Europeana si FMI.
Astfel, in 28 octombrie 2008, Ungaria a primit de la cele trei institutii o suma totala de 20 miliarde euro, din care 12 miliarde de la FMI. Anterior, Ungaria mai obtinuse 5 miliarde euro de la Banca Centrala Europeana (BCE).
La randul sau, Letonia a obtinut 7,5 miliarde euro in luna decembrie a aceluiasi an, 1,6 miliarde euro fiind de la FMI.
Potrivit regulilor actuale, fondurile din care Comisia Europeana poate ajuta o tara membra din afara zonei euro in caz de dificultati financiare sunt limitate la 12 miliarde euro. In noiembrie 2008, Comisia a propus, iar Parlamentul European a aprobat suplimentarea acestui fond de la 12 la 25 miliarde de euro.
In urma acordului incheiat cu institutiile internationale, guvernul de la Budapesta s-a angajat sa reduca cheltuielile bugetare, sa scada deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB si sa implementeze o serie de reforme structurale, printre care si o reforma a sistemului fiscal.
In februarie 2009, premierul ungar Ferenc Gyurcsany a anuntat o serie de masuri, printre care majorarea taxei pe valoare adaugata (TVA) de la 20 la 23%, incepand cu 20 iulie 2009, si relaxarea politicii fiscale pe piata fortei de munca. De asemenea, masurile au
