După o lună de campanie electorală, mai mult sau mai puţin vizibilă, românii sunt chemaţi pe 9 decembrie să îşi aleagă reprezentanţii în Parlament. Într-un serial de cinci episoade, ce va începe luni, adevarul.ro va încerca să argumenteze importanţa prezenţei la vot. Dincolo de mesajele politicienilor şi de neîncrederea în promisiunile acestora, alegerile generale din această iarnă vor împărţi fotoliile în sala în care se va decide viitorul României în următorii patru ani.

Dacă argumentele democratice şi-au pierdut semnificaţia, fiind folosite adesea în discursul politicianist, argumentele istorice sunt de necontestat. Prima Constituţie a României consfinţea în 1866 dreptul egal dintre Domnitor şi Parlament de a emite legi. Aceeaşi Constituţie dădea dreptul Legislativului de a interpela miniştri. Cele două prerogative, naturale astăzi, au făcut trecerea către o monarhie care accepta dreptul poporului de a fi implicat în viaţa politică. Implicarea poporului, câştigată în 1866, este astăzi o necesitate stringentă.

„Interesul naţional este decis în Parlament, nu în afara lui, iar interesul naţional este un proces de negociere. Instituţia Legislativului nu este o maşină de vot, ci un loc în care grupurile parlamentare reprezentative găsesc un numitor comun”, a spus profesorul Cristian Pârvulescu, făcând însă amendamentul că toate acestea au valoare de adevăr doar dacă reprezentanţii Parlamentului sunt aleşi legitim.

Candidaţii la parlamentare devin aleşi legitimi ai poporului numai în măsura în care poporul îi alege legitim. Buletinul de vot, tipărit pe hârtie ieftină, este procesul verbal pe care românii trebuie să îl înmâneze clasei politice.

„Sunt atât de multe motive ca oamenii să meargă la vot. Fără să participi la vot, nu poţi influenţa rezultatul”, spune, firesc, Cristian Pârvulescu. Admite însă că ar trebui să existe un mod de a fa