Alin Rus (37 de ani) s-a născut în Valea Jiului, a lucrat în mină, a urmat apoi un doctorat la Cluj, iar acum este doctorand în SUA .

Alin Rus este unul dintre tinerii pe care acţiunile minerilor din perioada postdecembristă i-au afectat în mod direct. După ce a petrecut mai bine de doi ani printre ei, lucrând ca electrician miner la Exploatarea Minieră Paroşeni din Valea Jiului, a ales o carieră academică în schimbul uneia de cărbuni. Cu experienţa omului născut şi crescut în Vale, cu un doctorat în antropologie finalizat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi încă unul, în curs, în Statele Unite ale Americii, Alin Rus nu se sfieşte să iasă din sfera analizelor „cuminţi".

Cercetătorul răspunde, pentru „Adevărul", unor întrebări importante pentru înţelegerea unui fenomen controversat: Mineriada din 13-15 iunie 1990. Una dintre moştenirile descinderilor brutale ale minerilor în Capitală este, paradoxal, chiar în câmpul academic. Alin Rus a publicat la editura Curtea Veche, în 2007, volumul „Mineriadele. Între manipulare şi solidaritate muncitorească", cea mai amplă lucrare dedicată fenomenului Mineriadelor româneşti, care au ajuns să fie studiate, ca fenomen sociologic special, la facultăţi din toată lumea.

„Adevărul": Mineriadele sunt un produs românesc?

Alin Rus: Mineriadele nu sunt specifice doar spaţiului carpatic, aşa cum mulţi dintre jurnaliştii care au scris despre aceste fenomene au fost tentaţi să creadă. Ele se înscriu într-un decor mult mai larg, de folosire a minerilor de către anumite guverne sau grupări comuniste pentru a-şi atinge scopurile politice. În acest context mai larg poate fi menţionat faptul că minerii au fost folosiţi în lupta politică dintre comunişti şi alte grupări politice, începând cu 1919 în Rusia, prin intermediul Cominternului, dar apoi şi în Germania, în 1920, şi mai ales în Spania, în timpul războiu