În momentul de faţă, există peste 1.000 de produse agricole şi alimentare protejate de sistemul european de calitate, al denumirilor de origine protejata şi indicaţiilor geografice protejate. România nu are decât un produs admis pe această listă unde sunt recunoscute calităţile gastronomice superioare şi tradiţia culinară avută de respectivul produs.

Ceapa de Mako bate ceapa de Buzău

În schimb, alte ţări din Europa Centrală şi de Est sunt prezente cu mult mai multe produse: Ungaria - 7 (cârnaţi de Gyula, salam de Budapesta, salam de Szeghed, ceapă de Mako), Cehia 29 (două tipuri de bere din care una cea de Brno, brânză din Boemia de sud, chimen ceh, salam de vânătoare, biscuiţi de Karlovarský), Polonia 26 (care a reuşit să promoveze până şi anumite condimente specifice şi, desigur, celebrii cârnaţi polonezi), Slovacia 13, Slovenia 5, Grecia 88. Mai rău decât noi stă Bulgaria care nu are niciun produs de calitate europeană.

Recunoaştere la nivel european a calităţii superioare dobândite de un anumit produs arată capacitatea locuitorilor dintr-o anumită zonă de a valorifica într-un fel specific resursele proprii şi tradiţia. Primind această marcă de calitate europeană, produsul va deveni mai căutat, mai uşor de recunoscut şi preţuit de către consumatori. Va dobândi o valoare de piaţă mai ridicată.

Cârnaţii de Pleşcoi, de calitate europeană într-un an jumătate

Din păcate, în viitor, doar două produse autohtone ar putea ajunge pe lista produselor de calitate protejate prin sistemul european de calitate. În primul rând, vorbim de cârnaţii de Pleşcoi. "Începând cu data de 30 martie, această denumire se află în faza de opoziţie naţională", după cum ne-a precizat Lucia Romanescu, şefa Serviciului Produse Tradiţionale care funcţionează în cadrul Ministerului Agriculturii. În această perioadă orice producător va putea contesta particularitatea ace