Geo Saizescu, decan la Universitatea Hyperion, nu are nevoie de prezentari dupa recentul Pacala 2. Dar e nevoie sa observam ca G.S. il are alaturi ca prodecan pe locotenentul sau din campaniile cine-amatoristice ale Festivalului Cintarea Romaniei, alt performer al neaosismului rudimentar, Alecu Croitoru (Merii salbateci – 1964, Miezul fierbinte al piinii – 1983 s.cl.), totodata sef de clasa si profesor de regie al debutantului care ne intereseaza in insemnarea de fata Geo Saizescu, decan la Universitatea Hyperion, nu are nevoie de prezentari dupa recentul Pacala 2.
Dar e nevoie sa observam ca G.S. il are alaturi ca prodecan pe locotenentul sau din campaniile cine-amatoristice ale Festivalului Cintarea Romaniei, alt performer al neaosismului rudimentar, Alecu Croitoru (Merii salbateci – 1964, Miezul fierbinte al piinii – 1983 s.cl.), totodata sef de clasa si profesor de regie al debutantului care ne intereseaza in insemnarea de fata: Radu Potcoava, cu premiera sa de saptamina trecuta, Happy End. Nicolae Corjos (diversi Liceeni) i-a fost de asemenea profesor de regie debutantului, in timp ce Calin Caliman, criticul nr. 1 din juriile susnumitului festival, cu prestatii asidue in slujba restauratiei mediocrate postdecembriste, l-a scolit istoriografic. Iar textierul primului Pacala (1974), D.R. Popescu, totodata (cite coincidente!) arhitect al promovarii lui G.S. in planurile de productie de odinioara, in calitate de membru al CC al PCR, l-a instruit scenaristic pe Radu Potcoava. Dar nu singur, ci impreuna cu fosta activista PCR, dresata la fata locului cu conceptele si practicile moscovite din primii ani ’50 („scenariul ca gen literar independent“, cu semnatura unica etc.), Vasilica Istrate (consacrata pe genericele Elisabetei Bostan, mult timp decan la celalalt pol al malformarii grosului promotiilor de cineasti – UNATC; de unde totusi se mai salveaza cit