Moldovenii din oraşul de pe Nistru evită să discute poblic în română, iar mulţi îşi ascund şi identitatea pentru a-şi găsi un loc de muncă. Majoritatea tinerilor vorbitori de română pleacă din municipiu pentru că, spun ei, angajatorii nu-i acceptă decât în posturi necalificate.
De mai bine de 15 ani în oraş funcţionează un liceu românesc pe care l-au terminat mii de copii. Toţi ei însă au plecat fie la Chişinău, fie în România şi nu s-au mai întors. Doar câţiva „rătăciţi" pot fi găsiţi acasă.Diana Midoni, 28 de ani, a terminat Facultatea de Jurnalism la Universitatea din Bucureşti. S-a întors la Tighina şi mult timp şi-a căutat de lucru.
Cu diploma din România nici vânzătoare la supermarchet nu o angajau. În cele din urmă, a ajuns la „redacţia de limbă moldovenească" a singurului post de televiziune local, BTV. „După doi ani, am decis să plec la Chişinău. Aici nu există nicio perspectivă, ierarhiile sunt bătute în cuie şi nu se prevede nicio schimbare", povesteşte tânăra în căutare de lucru. „Am ajuns să fiu înconjurată doar de vorbitori de limba rusă şi simţeam că mă plafonez", adaugă Diana.
„AICI NU EXISTĂ NICIO PERSPECTIVĂ"
„Oamenii sunt foarte dezamăgiţi de viaţa lor, chiar şi mulţi ruşi, dar au căzut într-o smerenie tragică. În oraş au rămas doar bătrânii şi puştimea, restul lucrează sezonier în Rusia şi vin acasă doar de sărbători", mai spune aceasta despre Tighina, care se află de 19 ani sub controlul autorităţilor separatiste de la Tiraspol.Diana are o verişoară care a terminat o universitate la Chişinău.
Ca prin minune, aceasta a prins un loc liber la catedra de limbă engleză într-o şcoală rusă. Iar acum pentru a-şi păstra locul de muncă îşi ascunde originile româneşti. „Tinerii nu au şansă aici, pentru ce să vină înapoi?", afirmă Raisa Condrea, profesoară de limba română la Liceul „Alexandru cel Bun".Elena Televca, 26 de ani, es