În timp ce în România se mătură terasele şi se spoiesc hotelurile în aşteptarea ”valului de turişti de 1 Mai” – val amplificat şi de ”puntea” acordată de autorităţi – în vestul Europei se ridică garduri de protecţie. Acolo, Ziua Muncii este, de fapt, Ziua Protestului.
Şi europenii au de ce să protesteze. Rata şomajului a atins luna trecută niveluri record în Uniunea Europeană (10,9%) şi în zona euro ( 12,1%). Fenomenul face ravagii în rândul tinerilor. Circa 7,5 milioane de tineri sub 25 de ani nu au loc de muncă şi nici nu urmează vreo formă de educaţie sau formare profesională. Ei sunt aşa-numiţii „NEET” (“not in education, employment or training”).
Ei sunt dovada vie a eşecului liderilor europeni de azi, ei sunt o sursă de dezintegrare socială şi de instabilitate politică. Ei se vor afla în primele rânduri ale protestelor de 1 Mai - şi au toate motivele să o facă. Alături de pace, prosperitatea părea un dat natural pentru părinţii ”generaţiei NEET”, ceva precum aerul pe care îl respirăm. Astăzi, promisiunea prosperităţii, aflată la baza proiectului european, ameninţă să se piardă precum apa în nisip. Urmează şi pacea? Cine poate şti...
Parcă pentru a răspunde acestor nemulţumiri, Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, László Andor, a reafirmat, într-un articol publicat recent pe blogul său, măsurile prin care Bruxelles-ul caută să lupte împotriva şomajului.
Comisarul s-a referit la „Garanţia pentru Tineret” program care urmăreşte ca toţi tinerii cu vârsta sub 25 de ani să beneficieze de o ofertă de angajare, formare continuă, ucenicie sau de stagii de bună calitate, în termen de patru luni de la terminarea şcolii sau de la intrarea în şomaj. El a mai amintit şi de cele 6 miliarde de euro, pe care Consiliul European îi investeşte în programele de angajare a tinerilor, în perioada 2014-2020.
Dar, atenţie, Comisia poate face