Tribunalul Bucureşti i-a acordat daune morale în valoare de 500.000 de euro fiicei lui Paul Brătăşanu, unul dintre liderii masonilor condamnaţi în 1953. Şefii Masoneriei române, condamnaţi de comunişti, în 1953, la ani grei de închisoare, au fost reabilitaţi la Tribunalul Bucureşti.
Ileana Brătăşanu, fiica masonului Paul Brătăşanu - mort în penitenciar în 1956 - s-a luptat în instanţe, după decembrie 1989, să-şi reabiliteze părintele. De formaţie inginer, Paul Brătăşanu era proprietarul mai multor moşii în judeţul Olt.
El a ocupat funcţii importante în stat, cum ar fi director al Direcţiei Generale a Valorificării Bunurilor Statului din Ministerul Industriilor şi Comerţului (1925-1928), consilier la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, membru în Consiliul de Administraţie al CFR (1932-1933), director în Ministerul Economiei Naţionale (1940) şi a fost ales de mai multe ori deputat din partea PNŢ.
În paralel cu activitatea politică, Brătăşanu a activat în Masonerie, atras de vărul său, Jean Pangal, cel care a condus această organizaţie. Brătăşanu a fost încadrat în Masonerie în 1923 şi a ajuns la gradul 33 - Locotenent Mare Comandor cu drept de succesiune la conducere. A participat, în 1944, la şedinţa prin care s-a decis redeschiderea activităţii masonice şi apoi la cea din 1951, când s-a hotărât trecerea în adormire.
Anchete crunte
După venirea comuniştilor la putere, Brătăşanu, alături de alţi 16 lideri masoni români, a fost urmărit de Securitate. În 1953, toţi cei 17 au fost arestaţi. Bătuţi crunt în sălile de anchetă, ei au „recunoscut" legăturile cu mai mulţi diplomaţi străini, pe care i-ar fi introdus în lojile masonice române pentru a le ascunde activitatea de spionaj.
Chiar şeful masonilor, Constantin Bellu, a recunoscut, după ce a fost bătut cu bestialitate, că a furnizat informaţii serviciilor secrete