Lunar, Inspecţia Muncii adună zeci de milioane de euro de pe urma cărţilor de muncă, fără să facă mare lucru. De aceea, ani la rånd, s-a tot amånat desfiinţarea lor. Falsurile şi ilegalităţile au dublat, de la un an la altul, litigiile de muncă. La 1 ianuarie 2004, carnetele de muncă ar fi trebuit desfiinţate, potrivit dispoziţiilor din Codul muncii. Deoarece stocarea pe suport electronic a datelor cuprinse în acestea nici măcar nu începuse, ministrul muncii de l

Lunar, Inspecţia Muncii adună zeci de milioane de euro de pe urma cărţilor de muncă, fără să facă mare lucru. De aceea, ani la rånd, s-a tot amånat desfiinţarea lor. Falsurile şi ilegalităţile au dublat, de la un an la altul, litigiile de muncă.

La 1 ianuarie 2004, carnetele de muncă ar fi trebuit desfiinţate, potrivit dispoziţiilor din Codul muncii. Deoarece stocarea pe suport electronic a datelor cuprinse în acestea nici măcar nu începuse, ministrul muncii de la acea vreme, Elena Dumitru, a dispus prelungirea termenului. La începutul anului 2006, cu chiu şi vai, a fost demarată acţiunea de preluare, din carnetele de muncă, a datelor referitoare la perioadele de stagiu realizat în sistemul public de pensii. Deşi termenul pentru finalizarea operaţiunilor de preluare şi scanare a carnetelor era de doi ani, nici prelungirea ulterioară, de încă un an, nu s-a dovedit suficientă. În 2008, acţiunea continua să meargă precum melcul, deşi fuseseră alocate de la buget 19,2 milioane lei pentru prelucrarea datelor, dar şi pentru scanare, indexare (asocierea imaginii scanate cu elemente de identificare în vederea arhivării electronice), validare şi arhivare electronică, după cum se preciza în hotărårea de guvern dată pentru o nouă prelungire a termenului, pånă la 31 decembrie a.c. Fiind aproape de scadenţă, exact în aceeaşi situaţie, Guvernul a dat altă ordonanţă de urgenţă pentru o nouă „dezlegare“ pen