Deşi legea obligă companiile din industria energofagă să elaboreze un plan de reducere a consumurilor de energie, prea puţini s-au grăbit să respecte această cerinţă. Mai mult, nici Deşi legea obligă companiile din industria energofagă să elaboreze un plan de reducere a consumurilor de energie, prea puţini s-au grăbit să respecte această cerinţă. Mai mult, nici implicarea statului în această direcţie nu este una foarte reuşită. La şapte ani de la apariţia legii privind eficienţa energetică, din peste 400 de întreprinderi, cu un consum foarte ridicat de energie electrică, foarte puţine s-au ocupat serios să facă aceste planuri de eficienţă energetică, cu măsuri de economisire a energiei. Cu toate acestea, situaţia industriei româneşti din punctul de vedere al consumului energetic este gravă, creându-i acestui sector probleme de competitivitate. Nici privatizarea industriei nu a determinat modificări importante în ponderea consumului de energie, ceea ce înseamnă că s-a făcut o restructurare "nesănătoasă", cu investiţii puţine în echipamente performante. Raportat la celelalte ramuri ale industriei româneşti, industria chimică are indicatorul de intensitate energetică cel mai defavorabil, de 15 ori mai mare decât în ţările dezvoltate. Stimulente fiscale pentru ceilalţi Deşi statul şi-a asumat reducerea consumului de energie la nivel naţional cu 3,5% pe an, este discutabil în ce măsură această ţintă va fi atinsă atât timp cât întreprinderile nu au acest plan de eficienţă energetică. Mai mult, statul nu a venit cu o politică de stimulente fiscale şi financiare, aşa cum se aplică în alte ţări, a declarat, ieri, în cadrul unui seminar, Corneliu Rădulescu, vicepreşedinte al Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE). "Noi am încercat de multe ori să promovăm instrumente de sprijin, dar întotdeauna a fost o reticenţă foarte mare din partea Ministerului Finanţelor