De vină pentru rateurile naţionalei este în principal mentalitatea jucătorului român, problemă de care nu se ocupă nimeni, nici la FRF, nici la cluburi, nici la naţională.

O tânără speranţă a fotbalului românesc, pentru Mondialul din anul două mii ş'un sfert, a comis-o în cantonamentul naţionalei de tineret. A sărit pârleazul de la hotelul din Chiajna înainte de plecarea în Muntenegru. El zice că avea o treabă urgentă, dar nu se ştie dacă s-a dus la una mică sau una blondă. Selecţionerul junilor, Bogdan Stelea, s-a înfuriat şi l-a scos din lot. La două zile, apare pe sticlă cloşca de la Pietroasa, Meme-ul de la Steaua, foc şi pară pe secundul lui Stelea, Florin Constantinovici. Cu toată pledoaria subiectivă pentru puişor, Mihai Stoica pune degetul pe-o rană. Constantinovici a aflat prea târziu de escapada lui Găbiţă. Înainte de a-l exclude din lot, l-au cărat degeaba în Muntenegru. Concluzia? Oamenii care trebuiau să răspundă, au dormit pe ei, sau s-au uitat la tenis, că era finala Nadal - Djokovic. C-aşa-i în fotbal(ul românesc).

Oricât de bizar şi paranormal ar părea, episodul "Gabi Iancu. La Chiajna" are legătură cu ratările în serie ale naţionalei de seniori. Ba chiar este una dintre cauzele principale, pentru că acest caz nu este singular în ultimele decenii în fotbalul nostru. Omul supărat că recepţionera de la hotel n-a auzit de el (deşi s-ar putea ca biata fată să nu fi auzit nici de Messi!) are predecesori cu pedigree în panoplie.

Începând cu a doua descălecare a lui Iordănescu, cazurile de indisciplină la loturile naţionale s-au înmulţit ca iepurii. Generalul de fier, cu milităria lui inflexibilă, ajunsese un biet răcan în faţa "generaţiei de cocaină". Victor Piţurcă, la al doilea mandat, a fost contrat cu o nesimţire crasă de marele Adrian Mutu în America, dar a închis ochii. A venit Răzvan Lucescu, care a renunţat public la "bri