"Vara anului 1959. Vazuta de la Bucuresti, planeta albastra a devenit rosie. Pentru populatia ramasa nearestata, viata pare destul de calma. E ceva mai putina teroare decit pe vremea lui Stalin, ceva mai multa piine si ceva mai mult 'circ': televiziunea, jazzul si filmele straine au devenit accesibile, in doze homeopatice." "Femeile viseaza la Chanel 5; tinerii, la un disc cu Elvis; batrinii, la o sticla de Dom Perignon. Nimic grav, cu conditia ca lucrurile sa se opreasca aici. Intr-o frumoasa dimineata de august, cinci tovarasi mascati si inarmati pina in dinti ataca masina Bancii Nationale si dispar cu echivalentul unui milion de dolari in lei romanesti. O lovitura demna de cele mai «tari» filme politiste americane. Dupa o luna de cercetari, Securitatea reuseste sa-i aresteze pe vinovati. Stupoare totala... Cei cinci «gangsteri» (patru barbati si o femeie) sint toti intelectuali; mai mult, personaje cu functii importante in ierarhia de partid. Unul dintre ei e insusi cumnatul ministrului de Interne. In plus, au fost cu totii activi in timpul razboiului, in cadrul actiunilor conspirative antifasciste. In fine - sint cu totii evrei... Intr-o «tara de tovarasi», unui profesor de istorie al Universitatii, unui astrofizician celebru, unui ziarist reputat si unui sef al departamentului judiciar din Militie nu le-ar lipsi ocaziile de a-si umple buzunarele fara riscuri. Si atunci, de ce ar recurge la un atac armat?" Aceasta dilema precum cea enuntata in sinopsisul filmului primit de la Mandragora Movies i-a incercat si pe interpretii majoritar britanici ai filmului, si pe Vera Farmiga, care a venit din Statele Unite. Dilema l-a incercat si pe Nae Caranfil, dar poate mai mult tentatia ramelor, a filmului in film, cu care a flirtat in aproape toate creatiile sale de pina acum. Ea ii este servita de-a gata de istorie. Dupa arestarea vinovatilor, Securitatea ii pune sa-si joac