Un studiu efectuat în premieră despre impactul imaginilor de pe pachetele de ţigări asupra fumătorilor prin tehnici de neuromarketing a evidenţiat că mesajele au impact zero.

În examinarea subiecţilor s-a folosit RMN-ul funcţional pentru detectarea reacţiei creierului la mesajele de pe pachetele de ţigări.

"Am realizat acest studiu pornind de la comportamentul fumătorilor de evitare a mesajelor de pe pachetele de ţigări: 30% dintre tineri acoperă imaginea atunci când iau ţigări din pachet. În acelaşi timp, conform unui studiu realizat de A.T. Kearney, în cei trei ani de criză economică românii au devenit mai vicioşi, cheltuind aproape jumătate din venituri pe alimente, ţigări şi alcool, ţigările şi alcoolul înregistrând chiar o creştere de un punct procentual, de la 6,2% în 2008 la 7,2% în 2009. Deci impactul avertismentelor scrise şi vizuale de pe pachetele de ţigări nu e suficient", a declarat Stelian Marian, director Synergon Consulting, care a organizat vineri conferinţa ''Neuromarketing, de la cititul printre rânduri la cititul printre neuroni'', la Centrul de Diagnostic şi Tratament "Victor Babeş".

În prima parte a cercetării a fost examinată reacţia la mesajele verbale a fumătorilor şi a subiecţilor care au renunţat la fumat de cel puţin un an. Nici în cazul fumătorilor, nici al ex-fumătorilor nu a apărut vreun semn de emoţie în creier, acesta neprocesând mesajul verbal de avertizare, susţin realizatorii studiului.

În a doua parte, echipa de cercetători a investigat reacţia creierului la combinaţia imagine - mesaj verbal. Creierul ambelor categorii de participanţi în studiu a prezentat semne de emoţii mai puternice la foştii fumători.

Adăugarea imaginilor a condus şi la procesarea mesajului verbal. În cazul fumătorilor, combinaţia imagine - mesaj verbal a generat activări specifice sentimentului de vină şi de stare de conflict men