În 2004, compania daneză a scăpat printr-un miracol de faliment. Astăzi, copiii le dau idei managerilor, iar producătorul danez prosperă în plină criză.

În timp ce în ultimul trimestru din 2008 economia occidentală cădea răpusă de criza financiară, compania de jucării Lego îşi dubla vânzările şi înregistra un profit anual de 181 de milioane de euro. Performanţa este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu numai patru ani, la sfârşitul anului 2004, firma avea datorii mai mari decât vânzările anuale şi înregistra o pierdere netă de 240 de milioane de euro.

Directorul general, Jorgen Vig Knudstorp, recunoaşte într-un articol din cotidianul britanic „Daily Mail" că a avut noroc. Absolvent al universităţii americane Massachusetts Institute of Technology, el îşi aminteşte că, a doua zi după ce a fost numit, s-a consultat cu foştii săi profesori şi colegi. Aceştia l-au sfătuit să lupte cu falimentul şi să se bazeze pe părerea clienţilor. Adică a copiilor.

Consilieri de la 6 la 12 ani

Lego avea probleme pentru că se extinsese prea mult. Pe lângă milioanele de piese tradiţionale, compania construise patru parcuri tematice, după modelul Disneyland, avea proprietăţi imobiliare în Statele Unite, Coreea de Sud şi Australia, se extinsese în lumea jocurilor video şi încerca din răsputeri să facă tot ce făceau şi alte companii de jucării. Ca să atragă fetele, după modelul Barbie, Lego dezvoltase o gamă întreagă de produse ce se bazau pe moda păpuşilor, fabrica ceasuri şi mărgele cu sigla Lego, iar jocurile tradiţionale erau neglijate.

În 1998, de pildă, când cineva a propus asocierea cu Lucasfilm ltd., pentru adaptarea seriei Star Wars, membrii consiliului de administraţie au strâmbat din nas, pe motiv că un joc care are în titlu cuvântul „war" (război) nu este demn de renumele Lego. Norocul a fost că unul dintre membrii familiei fondatoare Christi