In perioada de criza, guvernul si primariile gasesc resurse suplimentare pentru construirea sau renovarea de biserici. Banii provin din fonduri de rezerva sau din exercitiul bugetar curent si se inscriu in ordinul a milioane de euro. Iuliana Conovici a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre cum sunt alocati acesti bani, pe ce criterii si despre relatia dintre politicieni si biserica in ani electorali.
UPDATE Florin Funza, Director in Secretariatul pentru Culte, a raspuns și el la unele intrebari ale cititorilor HotNews.roCarte de vizita Iuliana Conovici
Este autoarea cartii "Ortodoxia în România postcomunistă. Reconstrucţia unei identităţi".
Este autoarea capitolului "Biserica Ortodoxă Română în postcomunism: între stat şi societatea civilă” in cartea "Religia în democraţie. O dilemă a modernităţii".
Este cercetator la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Stiinte Politice.
A publicat numeroase articole in publicatii romanesti si internationale.
Este doctor in Stiinte Politice (Magna cum laudae)
Vezi mai jos raspunsurile invitatilor.
Context
In Germania, finantarea cultelor se face pe baza de impozit voluntar. Statul german joaca rol de intermediar si percepe si un comision de colectare a fondurilor de 3,5%. In Franta sau Olanda statul nu aloca niciun fel de subventii cultelor religioase si nu plateste salarii clerului. In Romania, cultele sunt subventionate de la bugetul de stat.
In 1990, statul roman aloca 4 milioane de dolari pentru Culte.
Pana in 1996, aceasta suma s-a triplat. Guvernul Vacaroiu aloca in an electoral 12 milioane de dolari.
Guvernul Isarescu aloca patru ani mai tarziu (2000) 25 de milioane de dolari din bugetul statului.
In 2004, guvernul Nastase subventiona bisericile cu 32 de milioane de dolari.
In 2010, in perioada guvernului Boc
