Chipul ei emană iubire, o nobilă şi sensibilă expresivitate. Pur şi simplu ţi-e imposibil să rămâi acelaşi om după ce o întâlneşti. Te contaminează cu blândeţea sa şi rămâi mai curat în suflet, mai dornic să descoperi în vocabular cuvinte potrivite ca să te exprimi exact în acelaşi mod. De 50 de ani, Alexandrina Halic joacă pe scena Teatrului de Copii „Ion Creangă”.
Fiecare zi a vieţii i-a fost frumos şi îndelung colorată. Îşi aminteşte de farmecul zilelor de duminică ale copilăriei, de masa frumos pusă pe care apărea supa de găină cu găluşte pufoase sau friptura rumenită la cuptor. Mirosea şi a tămâie, pentru că locuia în casa unui preot. Alexandrina Halic a terminat facultatea între primii zece într-o promoţie care număra 60 de studenţi, printre care Irina Petrescu, Ştefan Iordache, Grigore Gonţa. „Am stat şi am făcut socoteala, am terminat facultatea în 1963, dar înainte de asta, din anul III am început să joc pe o scenă profesionistă pentru copii, la Eforie”, spune Alexandrina Halic.
A debutat sub auspicii pozitive. Un scriitor pentru copii, la un moment dat şi directorul teatrului, Alecu Popovici, a scris o piesă care se numea „Băiatul din banca a doua”, Ion Cojar a pus-o în scenă, şi pentru că o ştia din facultate a rugat-o să joace. „Era asistent la una dintre clasele paralele, m-a ajutat să ajung la teatrul pentru copii şi m-a distribuit într-un rol de fetiţă pentru prima oară pe scena unui teatru pentru copii. De atunci nu l-am mai părăsit. S-au împlinit 50 de ani de la acea premieră.”
A jucat-o pe Alice în „Alice în Ţara Minunilor”, dar şi Micul Prinţ, pe Sfârlă năzdrăvanul, al lui Jimmy Zamfirescu, un fel de Peter Pan românesc. Apoi a venit Pinocchio. În total, vreo 900 de spectacole de când s-a pus pe scenă prima oară, în 1971. În ultimele 200 a interpretat personajul conştiinţei lui Pinocchio, greieraşul.
La premieră avea 45 d
