Prof. univ. Ecaterina Andronescu, doctor în chimie, rector al Politehnicii Bucureşti explică: „Fosforul atomic din cisterne s-a aprins la impact şi s-a transformat în pentoxid de fosfor (P2O5)2, care este extrem de higroscopic, adică absoarbe puternic apa şi se transformă în acid fosforic, H3PO4, care arde.
Acidul fosforic nu este însă cel mai rău cu putinţă. Dacă în zona în care s-au format norii ar fi umiditate multă, aceştia ar deveni mai grei şi ar putea cădea o ploaie acidă, despre care ştim cu toţii ce efecte nefaste are atât asupra omului, cât şi asupra vegetaţiei.
Probabil, norii vor da undeva de această zonă cu umiditate mare. Antidotul chimic al fosforului atomic ar putea fi un bicarbonat (de sodiu, spre exemplu), care să-l neutralizeze. Dacă există avioane ce pot plana deasupra acestor nori, s-ar putea încerca neutralizarea.“ (M. M. V.)
Prof. univ. Ecaterina Andronescu, doctor în chimie, rector al Politehnicii Bucureşti explică: „Fosforul atomic din cisterne s-a aprins la impact şi s-a transformat în pentoxid de fosfor (P2O5)2, care este extrem de higroscopic, adică absoarbe puternic apa şi se transformă în acid fosforic, H3PO4, care arde.
Acidul fosforic nu este însă cel mai rău cu putinţă. Dacă în zona în care s-au format norii ar fi umiditate multă, aceştia ar deveni mai grei şi ar putea cădea o ploaie acidă, despre care ştim cu toţii ce efecte nefaste are atât asupra omului, cât şi asupra vegetaţiei.
Probabil, norii vor da undeva de această zonă cu umiditate mare. Antidotul chimic al fosforului atomic ar putea fi un bicarbonat (de sodiu, spre exemplu), care să-l neutralizeze. Dacă există avioane ce pot plana deasupra acestor nori, s-ar putea încerca neutralizarea.“ (M. M. V.)