Chiar dacă majoritatea universităţilor europene a adoptat sistemul de învăţământ cu trei cicluri - licenţă, masterat, doctorat - mulţi profesori se îndoiesc că trei ani de licenţă sunt Chiar dacă majoritatea universităţilor europene a adoptat sistemul de învăţământ cu trei cicluri - licenţă, masterat, doctorat - mulţi profesori se îndoiesc că trei ani de licenţă sunt suficienţi din punctul de vedere al pregătirii academice şi al relevanţei pentru piaţa muncii. În multe cazuri, conţinutul celor patru ani de studiu tradiţionali a fost, pur şi simplu, comprimat, fără alte modificări, în trei ani, ceruţi de Procesul Bologna. Deşi au semnat acorduri în acest sens, sunt universităţi care nu-şi asumă în mod serios responsabilitatea faţă de studenţi, refuzând să recunoască creditele şi să echivaleze perioadele de studii petrecuteîn străinătate. Acestea sunt câteva dintre rezultatele analizei "European Universities Implementing Bologna", o cercetare realizată de Asociaţia Universităţilor Europene şi prezentată la ultima Conferinţă Naţională a Rectorilor de către preşedintele CNR, prof. dr. Ecaterina Andronescu.
Prea multă reformă, în prea puţin timp. Aceasta este una dintre nemulţumirile majore ale instituţiilor de învăţământ superior analizate. Dacă în unele universităţi profesorii au spus că nu înţeleg utilitatea acestor schimbări, în altele, criticile au vizat volumul enorm de muncă pe care îl presupun transformările. În alte cazuri, cadrele didactice s-au oprit asupra efectelor negative pe care le-a adus cu sine concentrarea reglementărilor de la Bologna asupra activităţii de predare: curriculumul a devenit mai rigid, cu prea puţine spaţii pentru inovaţie şi creativitate. Concret, în multe universităţi, cursurile celor patru ani au fost înghesuite, pur şi simplu, în cei trei ani ai ciclului de licenţă. "Dar Bologna nu înseamnă să predai aceleaşi conţinuturi într-o