Continuăm cu prezentarea succintă a caracteristicilor sistemului nervos enteric conţinute în extinsul dosar „Ventre, notre deuxième cerveau“ (Science et Avenir, iunie 2012). Secţiunea nr. 6 – „Depresie, anxietate, bacteriile ar dicta comportamentul nostru“ – începe cu afirmaţia directorului de cercetare din domeniul microbiologiei alimentaţiei în serviciul sănătăţii al INRA, Joël Doré: „Legătura dintre intestin şi creier reprezintă un domeniu de cercetare în plină expansiune. Dialogul celulelor intestinale ar putea explica unele maladii umane (...) în relaţie cu comportamentul nostru“. Se ştie deja, datorită unor proiecte de secvenţiere a genomului bacteriilor intestinale, că microbiota sărăcită se află în relaţie cu obezitatea şi cu unele boli intestinale. „În cazul obezităţii, nu se poate exclude ca interacţiunea creier-intestin să determine preferinţele alimentare“, presupune Joël Doré. Bacteriile ar trimite semnale epiteliului ce ar urca până la creier pentru a-i dicta poftele, dorinţele. Deocamdată, se ştie că mai multe tulburări gastrointestinale, printre care sindromul colonului iritabil, sunt frecvent asociate cu anxietate şi depresie. Este posibil ca aceste tulburări comporta­mentale să aibă ca sursă dezechilibrul microbiotei intestinale. Au început să apară articole cu rezultate certe, obţinute pe animale. Secţiunea nr. 7 – „Boala Parkinson ar putea avea originea în colon“. Altă surpriză: se speră ca o simplă biopsie din colon să permită în curând diagnosticul bolii Parkinson înainte de apariţia primelor simptome. Majoritatea bolnavilor au aceleaşi leziuni în intestin şi în creier. Dar rămân şi serioase obiecţii în comunitatea medicală. Astfel, neuropatologul vienez Kurt Jellinger a publicat (2008) un studiu efectuat pe 71 de cazuri de boală Parkinson post-mortem, constatând că doar 53% erau compatibile cu ipoteza intestino-cerebrală.