Partidele politice din Cipru şi banca centrală vor discuta un Plan B, după respingerea în Parlament a taxei pe depozitele bancare, iar acesta ar putea implica rezervele financiare ale fondurilor de asigurări sociale, dar şi un eventual sprijin din partea Bisericii.

Taxa pe depozite a fost cerută de statele zonei euro pentru sprijinirea Ciprului cu împrumuturi externe de 10 miliarde de euro.

Guvernul de la Nicosia ar fi trebuit să obţină din taxarea banilor din conturile bancare 5,8 miliarde de euro, întrucât împrumuturile externe acoperă doar o parte a necesarului financiar al statului, iar ţările euro au refuzat să acorde împrumuturi mai mari, pentru a nu ridica îndatorarea ţării la un nivel considerat nesustenabil.

Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, s-a întâlnit miercuri cu liderii partidelor pentru a analiza paşii următori după decizia Parlamentului, potivit cotidianului elen Kathimerini. Partidele vor forma echipe de experţi care să discute un Planul B cu banca centrală.

Printre opţiunile discutate se numără utilizarea unor rezerve de circa 5 miliarde de euro deţinute de fondurile de asigurări sociale ale Ciprului, precum şi o ofertă către deponenţi pentru acceptarea voluntară a unui schimb cu obligaţiuni legate de veniturile pe care statul ar urma să le obţină din exploatarea resurselor de gaze naturale.

Biserica Ortodoxă din Cipru a anunţat, de asemenea, că este dispusă să-şi pună activele, inclusiv terenuri, la dispoziţia statului.

"Întreaga avere a Bisericii este la dispoziţia ţării (...) astfel încât să putem sta pe propriile picioare şi nu sprijiniţi de străini", a declarat arhiepiscopul Chrysostomos, după ce s-a întâlnit miercuri dimineaţă cu preşedintele ţării.

Biserica este un acţionar important al celei de-a treia mari bănci a ţării, Hellenic Bank.

Ministrul de Finanţe cipriot, Michalis Sarris