Ei au reuşit să ocupe şi funcţii importante în administraţie Cei mai mulţi armeni îi găseşti pe strada care le poartă numele. Tot aici se află şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului", care datează din anul 1350. Armenii se numără printre primii străini care au poposit în micul târg al Botoşanilor. Veniţi tocmai din regatul Armeniei Mari, din Asia Mică, aceştia s-au preocupat mai ales cu negoţul. S-au stabilit aici şi în câţiva ani au reuşit să se facă afirmaţi la curţile domneşti şi în economia locală. „Nicolae Iorga spunea că armenii au făcut din aşezare târg", povesteşte despre trecutul comunităţii ei Viorica Popa, preşedintele parohiei Bisericii Armene din Botoşani. Istoricul Ionel Bejenaru consemnează puternicul rol pe care l-au jucat armenii în administraţia locală. Dincolo de faptul că nu s-au întâlnit conflicte între comunităţile oraşului, fapt ce a permis dezvoltarea lor, ei au reuşit să ocupe importante roluri de conducere, printre care şi cel de primar. Armeanul, fire credincioasă „Erau principalul factor economic. Unii aveau în exploatare moşii, velniţe de spirt. Erau crescători de animale de rasă, stăpâni de herghelii", explică Ionel Bejenaru. Bogăţiile lor se văd cel mai bine prin clădirile considerate acum monumente de patrimoniu. Mai mult, Viorica Popa spune că primul lucru pe care îl fac armenii când ajung într-un loc este să-şi construiască o biserică. „Dacă un francez nu merge la biserică, rămâne francez, dacă un neamţ nu merge la biserică, rămâne neamţ, dar dacă un armean nu merge la biserică, rămâne pierdut", mai spune preşedintele parohiei Bisericii Armene. La doar una dintre cele două biserici se mai ţin acum slujbe. Este vorba despre „Adormirea Maicii Domnului", a cărei construcţie originală datează tocmai din 1350, iar acum trece printr-un proces de reabilitare. Comunitatea mai are

85 de membri Cimitirul de pe strada Eternitatea