Când vine vorba de fondul de reparaţii, mulţi proprietari consideră că este o cheltuială în plus pe lista de întreţinere şi refuză să aprobe în Adunarea Generală a asociaţiei o sumă de bani destinată reparaţiilor. Îşi amintesc de ea numai când le plouă în apartament sau când plesnesc conductele în subsol. Vina aparţine deopotrivă proprietarilor, dar şi administratorului, al cărui scop în cadrul unei asociaţii este tocmai întreţinerea condominiilor.
Sunt situaţii în care locatarii, deşi nu au plătit la fondul de reparaţii, au pretenţia să „împrumute“ de la vecini pentru a-şi încropi reparaţiile necesare la acoperişul imobilului. Este şi cazul locatarilor blocului C20 din cartierul craiovean Rovine, care, deşi nu au plătit un leu la fondul de reparaţii, au pretenţia să refacă acoperişul blocului solicitând administratorului şi preşedintelui de la Asociaţia 16 Rovine II să ia fonduri de la vecini şi ulterior să le pună la loc. „Am în asociaţie un bloc al cărui acoperiş s-a degradat. Proprietarii vor să-l repare, dar nu au un fond de reparaţii. Îmi sugerau să luăm de la alte blocuri, dar oamenii nu sunt de acord. Dacă nu au vrut să aibă un fond de reparaţii, acum sunt nevoiţi să scoată o sumă mai mare din buzunar. Altă variantă ar fi mansardarea, pentru că în acest fel îşi consolidează şi îmbunătăţesc imobilul fără să plătească“, a spus Dan Remus, preşedintele asociaţiei.
Fiecare bloc are un fond propriu de reparaţii, aşa cum prevăd normele legale, confirmă reprezentanţii Primăriei Craiova.
„Reparaţiile proprietăţii comune din fondul de reparaţii se fac pentru fiecare bloc, iar articolul 48, alineatul 1 din Lege asociaţiilor, precizează: stabilirea şi repartizarea sumei care priveşte proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporţional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună“, a declarat Carmen Li
