"Episodul Spinu" este sugestiv pentru criza identitara prin care trece PDL. Traian Basescu l-a apostrafat duminica pe deputatul Marius Spinu pentru ca si-ar fi conditionat votul anti-motiune de numirea unui apropiat intr-o functie publica. "Urecheala", spun sursele prezente la intilnirea presedinte - PDL, ar fi venit chiar in momentul in care ieseanul infiera clientela locala de tip mafiot. Ulterior, deputatul a venit cu precizari interesante. A recunoscut deschis ca a facut lobby pentru ca o ruda prin alianta sa preia Vama Regionala Iasi, dar s-a jurat ca n-a fost vorba de santaj. Cum s-a ajuns aici? Povestea incepe cu un politician care viseaza sa devina parlamentar. Pentru asta are, insa, nevoie de bani si, pentru ca nu-si permite costurile unei campanii, se imprumuta. Garanteaza cu promisiunea ca, odata ajuns la putere, "creditorul" va primi o functie publica influenta sau mici favoruri la licitatiile statului. "Traficul" e cit se poate de transparent. La sediul partidului se fac liste, se stabilesc procente, ba chiar se voteaza democratic numele beneficiarilor. Pina aici povestea este general valabila pentru oricare alt partid. Specificitatea deriva din faptul ca, intr-un moment neinspirat, PDL alege sa-si atraga electoratul printr-un mesaj anti-coruptie. Or, odata ajunsi la putere, pedelistii se trezesc intr-o situatie ingrata: sa impace discursul justitiar cu interesele personale, nu tocmai ortodoxe. Dintr-o astfel de incurcatura nu poti sa iesi decit folosind ipocrizia. Duminica, pe Traian Basescu nu l-a scos din sarite atit traficul de influenta exercitat de Spinu, cit duplicitatea ieseanului. Presedintele a avut o reactie mai mult estetica decit moralizatoare. De altfel, Basescu l-a mustruluit pe deputat nu in calitate de presedinte, ci de lider al PDL. Daca si-ar fi luat in serios acuzatiile, ar fi dispus o ancheta, iar pe Spinu l-ar fi asteptat la iesire