Cele 1.500 de specii de vâsc din lume nu sunt nişte paraziţi atât de nocivi pe cât s-ar crede, consideră nişte cercetători australieni de la Universitatea din Albury. Dimpotrivă, deşi vâscul îşi fură apa şi substanţele minerale din trunchiul copacului-gazdă, planta îşi creează propria energie prin fotosinteză şi e un indicator al sănătăţii unei păduri.
Când chiar frunzele de vâsc cad, e semn cu adevărat rău – adică solul şi-a pierdut calităţile nutritive. Totuşi, cu precădere pe timpul iernii, când copacii nu mai au frunze şi fructe, vâscul constituie principala sursă de hrană pentru păsările rămase fără insecte, ba chair şi pentru lemurii din Madagascar.
Prin urmare, cercetătorii australieni se declară împotriva pădurarilor care consideră că întreţin sănătatea unei păduri când „curăţă” vâscul. (B.M.)
Cele 1.500 de specii de vâsc din lume nu sunt nişte paraziţi atât de nocivi pe cât s-ar crede, consideră nişte cercetători australieni de la Universitatea din Albury. Dimpotrivă, deşi vâscul îşi fură apa şi substanţele minerale din trunchiul copacului-gazdă, planta îşi creează propria energie prin fotosinteză şi e un indicator al sănătăţii unei păduri.
Când chiar frunzele de vâsc cad, e semn cu adevărat rău – adică solul şi-a pierdut calităţile nutritive. Totuşi, cu precădere pe timpul iernii, când copacii nu mai au frunze şi fructe, vâscul constituie principala sursă de hrană pentru păsările rămase fără insecte, ba chair şi pentru lemurii din Madagascar.
Prin urmare, cercetătorii australieni se declară împotriva pădurarilor care consideră că întreţin sănătatea unei păduri când „curăţă” vâscul. (B.M.)