Este cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti, este vegetariană şi iubeşte animalele dar niciodată nu a considerat că intervenţiile sale au fost din dragoste pentru animale, ci din compasiune. A intervenit de fiecare dată atunci când a considerat sau conştientizat că se întâmpla ceva nefiresc.
A devenit foarte devreme vegetariană, la 22-23 ani, iar câţiva ani mai târziu a început să activeze în protecţia animalelor crezând că va fi doar pentru o perioada scurtă. “Am parcurs toate etapele şi am descoperit de-lungul timpului că mai toate animalele se află sub dominaţia imorală a oamenilor trăindu-şi viaţa într-un lagăr al suferinţei. Atunci mi-am dat seama că activarea în protecţia animalelor va fi probabil pentru toată viaţa.”, spune Carmen Arsene.
Mai întâi, Carmen Arsene a fost sensibilizată de problema câinilor fără stăpân. „Atunci când în Piteşti s-a început uciderea câinilor, când nu exista nicio lege de protecţie a animalelor şi nicio lege de gestionare a acestora, am trimis emailuri la zeci de organizaţii de protecţie a animalelor din întreaga lume cerând să ne ajute să stopăm fenomenul. Nu m-am aşteptat atunci ca ajutorul s[ fie mult mai mare decât l-am cerut şi sperat.”, În urma demersului său, Ute Langenkamp a înfiinţat asociaţia “Iubţi Maidanezii” (AULIM) al cărei vicepreşedinte devenea Carmen Arsene şi a ridicat adăpostul de la Smeura.
În 2007, Carmen Arsene s-a retras din AULIM şi s-a concentrat pe problema în ansamblu. ”M-am implicat foarte mult în schimbările legislative. Unul dintre proiecte ce se adresează gestionării animalelor fără stăpân (câini, pisici, cai etc) vizând inclusiv sterilizarea câinilor cu stăpân (principala sursă de câini comunitari, prin abandon), aprobat în unanimitate de Senat, este însă blocat de doi ani la Camera Deputaţilor.”, spune Carmen.
Întreaga sa activitate în