Situaţia romilor din România progresează, cu paşi mici, adeseori mulţumită proiectelor desfăşurate de ONG-uri şi o de elită romă care apare, dar pentru a rupe cercul vicios al sărăciei este necesar un angajament politic puternic pe termen lung, potrivit specialiştilor, relatează AFP.

România, una dintre cele două ţări cele mai sărace ale Uniunii Europene, numără 620.000 de romi, potrivit recensământului, şi mai mult de două milioane, potrivit ONG-urilor, unii fiind asimilaţi, alţii temându-se să se declare de frica discriminării.

"Aproape 500 de ani de sclavagie au avut o influenţă enormă asupra egalităţii de şanse", romii fiind eliberaţi abia în 1856, a subliniat de mai multe ori Magda Matache, una dintre figurile acestei "elite" angajate.

Fosta directoare a Romani Criss, principala organizaţie de apărare a drepturilor romilor, a obţinut o bursă de studii postdoctorale la universitatea americană Harvard.

"Nu te comporta ca un ţigan" (termen peiorativ în română), "dacă nu eşti cuminte, te dau la ţigani", sunt încă expresii curente, se plânge Alina Şerban, actriţă romă care termină un master la Royal Academy of Dramatic Arts din Londra.

Însă semne de schimbare a mentalităţilor apar, afirmă pentru AFP Mircea Toma, directorul ONG-ului Active Watch, citând un sondaj din 2011 în care 43 la sută dintre persoanele intervievate se declarau pregătite să accepte un rom în familia lor faţă de 23 la sută în 2002.

"Campaniile antidiscriminare, formările de jurnalişti încep să aducă roade", a spus el, fără să nege că mai rămâne de parcus un drum lung.

În grade diferite, situaţia romilor din mediul urban este diferită de cea a celor din mediului rural, romii suportă din greu biciul sărăciei cu un nivel al şomajului estimat la aproape 50 la sută.

O parte dintre ei, ca sute de mii de cetăţeni români care nu sunt de etnie romă, emi