Tonul critic al rapoartelor despre stadiul reformelor in tarile candidate arata ca UE nu intentioneaza sa primeasca noi membri in viitorul apropiat.
Oboseala extinderii este formula folosita tot mai des pe culoarele Comisiei Europene pentru a defini actuala atitudine a institutiilor de la Bruxelles fata de tarile din Balcani si Turcia. Comisia isi publica rapoartele in legatura cu stadiul reformelor in tarile candidate si tonul acestor rapoarte este mult mai critic decat se obisnuia. Mai mult, expertii care au redactat rapoartele subliniaza ca, desi tarile candidate au vocatia de a intra in UE, aceasta perspectiva ramane una "pe termen mediu sau lung". Altfel spus, UE nu intentioneaza sa primeasca vreuna dintre tarile candidate in viitorul apropiat.
Rapoartele despre starea reformelor in Croatia, Turcia, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Hertegovina si Albania sunt pline de critici voalate sub formule politicoase si diplomatice. Tonul initial al rapoartelor era mult mai aspru, insa fiecare termen a fost negociat in culise de catre expertii europeni si diplomatii din tarile candidate. O comparatie a stadiilor succesive prin care au trecut documentele arata amploarea exercitiilor retorice carora li s-au dedat negociatorii. Astfel, vineri, raportul despre Croatia continea la sfarsitul multor capitole concluzia: "Croatia a facut prea putine progrese in acest domeniu". In versiunea cvasifinala de luni, formula a devenit: "Croatia a facut cateva progrese in acest domeniu".
Croatia si Turcia sunt singurele tari cu care UE a initiat deja negocieri de aderare. Macedonia nu are decat statutul de "tara candidata", fara ca negocierile sa fi inceput, iar doua alte tari, Albania si Muntenegru, au semnat cate un acord de asociere cu UE. Atat Croatia, cat si Turcia sunt criticate pentru incetineala reformelor in justitie si pentru situatia minori
