La graniţa muntoasă dintre Macedonia şi Kosovo, comandantul Hogea şi-a declarat zona din jurul casei "republica Tanuşevci", un loc care, spre deosebire de oraşele mai mari cu drumuri pavate, Internet de mare viteză şi mall-uri, se înscrie în vechile stereotipuri despre Balcani, scrie cotidianul britanic Financial Times (FT), citat de Agerpres.
În urmă cu două săptămâni, oamenii săi au tras într-un elicopter al poliţiei şi au plasat o mitralieră în faţa şcolii din sat decrepite, care serveşte drept birou al comandantului. Cei care îl urmează pe Hogea doresc ca poliţa macedoneană să nu se mai amestece în vieţile lor.
"Statul macedonean nu ne-a adus decât probleme", susţine fostul veteran al insurgenţei etnicilor albanezi şi membru al parlamentului, cunoscut şi ca Xhezair Shaqiri. "Am rămas înarmaţi", declara acesta pentru Financial Times. "Multe sate ale etnicilor albanezi se păzesc singure în aceste zile. Sunt foarte supărate", adaugă el.
Miercuri, la reuniunea miniştrilor de externe din ţările Balcanilor de Vest, în cadrul summitului condus de Uniunea Europeană (UE) la Sarajevo, şefii diplomaţiei din regiune au auzit din nou vechile promisiuni privind extinderea.
Ca de obicei, Bosnia şi Kosovo au eclipsat Macedonia în topul problemelor regionale. Pentru Spania, care deţine preşedinţia UE până la sfârşitul lunii iunie, cea mai urgentă problemă a privit convingerea şefilor diplomaţiei din Kosovo şi Serbia să se afle în aceeaşi sală.
Cu toate acestea, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei - după ce a dobândit statutul de candidată în 2005 - pare mai vulnerabilă ca oricând de la insurgenţa din 2001, iar integrarea în UE - principalul argument care i-a determinat pe luptătorii albanezi să lase armele jos - şi-a pierdut acum din importanţă.
Grecia, a cărei provincie nordică se cheamă tot Macedonia, a împie