Nu exista strategii clare privind viitorul fostelor monopoluri din infrastructura energetica si de transport Termoficarea a dat tonul. Frigul din case si apa rece de pe teava de apa calda i-au nemultumit pe ieseni intr-atita, incit s-au debransat cu miile de la sistemul centralizat de incalzire. Intre timp, si pretul gazului a luat-o razna, astfel ca avantajul material s-a redus doar la faptul ca centrala proprie poate fi inchisa si deschisa oricind. Dar, in ciuda investitiilor in reabilitarea termoficarii orasului, debransarile continua, centralele de apartament se vind ca piinea calda, iar magazinele si firmele specializate prospera.
Transportul in comun reprezinta o piata mai dinamica. Desi ajutata pe fata de Consiliul Local impotriva concurentei, regia locala de transport public nu se descurca singura in fata cererii populatiei. Ca masinile merg aiurea, asta se vede usor dupa intervalele de timp cu totul aleatorii dintre autobuzele de pe acelasi traseu. Ca parcul e invechit, asta se poate remarca dupa uzura liniilor si dupa aspectul tramvaielor, dintre care unele inca mai fac reclama la produse nemtesti de care n-a auzit nici un iesean. In fine, ca intreg parcul auto e neingrijit se poate concluziona la vederea huselor jegoase de pe scaune, a compostoarelor care functioneaza sau nu, a interiorului, de regula murdar. Sigur ca vinovati sint si calatorii, in special cei care nu platesc bilet, dar se stie ca padure fara uscaturi nu exista.
Nici taxiurile nu constituie exemple pozitive, desi sint un simbol al sectorului privat. "Piratii" pe care nu-i prinde nimeni decit in cazuri de accidente, tarifele bine crescute si mizeria permanenta din parcarea din fata Garii sau a Casei Studentilor sint cazuri cunoscute si tolerate de toata lumea, pentru ca au radacini adinci.
Exista si servicii-monopol de care nu se poate lipsi nimeni pentru ca nu exista contra-
