De duminică, trenurile vor ajunge mai târziu la destinaţiile lor, dar rangurile acestora nu scad, iar biletele nu se ieftinesc. Mărirea duratei de parcurs a trenurilor fără ca biletele să se ieftinească este echivalentă cu perceperea unui tarif pentru întârzierile recunoscute, astfel, oficial.

Dacă în prezent un tren face cinci ore între staţia de plecare şi destinaţia finală, deşi în Mersul Trenurilor arată că ar face mai puţin, de duminică, lucrurile se vor „rezolva" într-un mod original, dar incorect faţă de pasageri.

Mai exact, orarul va fi corectat astfel încât întârzierea va fi inclusă, adică trenul care acum face oficial cinci ore şi în realitate, cinci ore şi jumătate va fi trecut cu cinci ore şi jumătate în Mersul Trenurilor ce intră în vigoare de duminică, 13 decembrie.

Cu toate acestea, biletul nu va fi proporţional mai ieftin, iar rangul trenurilor nu scade de la rapid la accelerat sau de la accelerat la personal. În acest fel, tichetul de viteză pe care îl vom plăti începând de săptămâna viitoare se va transforma în „tichet de întârziere".

Ce ranguri trebuie să aibă trenurile

În Anexa 1 a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 2.065/2004, trenurile sunt clasificate în funcţie de viteza medie orară pe care o realizează de-a lungul rutelor pe care le parcurg. Astfel, pentru a avea rang de accelerat, un tren trebuie să ruleze cu o viteză medie de cel puţin 45 de kilometri pe oră, un rapid - cu 55 de km/h, iar un InterCity - cu minimum 65 de km/h.

În funcţie de rangul trenului sunt stabilite şi tarifele biletelor de călătorie, diferenţiate şi după gradul de confort, dar mai ales după criteriul vitezei. Suplimentul de viteză (respectiv „de întârziere", în cele mai multe cazuri) reprezintă, de regulă, între 25% şi 40% din preţul total al biletului, ceea ce denotă importanţa rapidităţii, atât pentru transportatorul ferovi