Pentru partizanii organizării JO, sumele colosale investite au un impact pozitiv asupra turismului, renovării urbane și asupra societății (prin popularizarea sporturilor). În realitate, se întâmplă rareori așa, după cum arată exemplele orașelor care au găzduit ultimele ediții ale manifestației, scrie cotidianul spaniol "La Vanguardia".
Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi.
În afară de eterna magie a sporturilor, organizatorii Jocurilor Olimpice şi sponsorii lor de la multinaţionale obişnuiesc să ofere trei argumente pentru a justifica enorma cheltuială a banilor publici pe care o presupune Olimpiada: peste 15 000 de milioane de euro în cazul londonez – potrivit unui raport al Parlamentului britanic-, de şapte ori mai mult decât fusese bugetat în 2005.
Mai întâi, se argumentează, au un impact economic imediat pentru că vin sute de mii de participanţi şi turişti. Mai mult, prezenţa a mii de directori ai marilor companii creează oportunităţi imense pentru a aduce investiţii. David Cameron, premierul britanic, a spus săptămâna trecută că dividendele olimpice pentru economie vor ajunge la aproape 16. 000 de milioane de euro. Apoi, Jocurile şi alte mari evenimente fac posibilă reabilitarea cartierelor degradate precum East End din Londra unde s-a construit stadionul şi oraşul olimpic.
Barcelona '92 este citată de obicei ca exemplul paradigmatic al Jocurilor drept catalizator al modernizării urbane. Şi, în al treilea rând, având în vedere epidemia de supraponderalitate şi obezitate care afectează societăţile tot mai sedentare, abdomenele sculpturale ale sportivilor precum Jessica Ennis sau Usain Bolt vor fi un îndemn pentru ca oamenii să facă mai multe exerciţii.
Locuri de muncă distruse
“Ceea ce este ciudat pentru că, potrivit tuturor studiilor, niciunul dintre cele trei n
