Oamenii de rând lasă în urma lor un nume scris pe o piatră; unii dintre ei pe o carte. De la unii începe istoria, cu alţii se termină. Câţiva, foarte puţini, cei aleşi, îşi urcă numele pe o stea. Românii au steaua lor şi ea se numeşte: Eminescu, poetul de la a cărui naştere aniversăm azi 163 de ani.
De câţiva ani, pe planeta Mercur – aflată la cea mai mică distanţă de Soare, există un loc numit: Craterul Eminescu. Acesta a fost studiat de sonda spaţială Messenger în 2008, iar cercetările au fost prezentate de către specialiştii NASA la cea de a 41-a întâlnire a “Lunar and Planetary Science Conference”, din 2010. Echipa Messenger a fost, de altfel, cea care a propus acest nume la International Astronomical Union (IAU) – singurul organism abilitat să oficializeze denumirile corpurilor cereşti. Motivaţia a fost simplă şi clară: “Craterul a fost numit în onoarea lui Mihai Eminescu, un poet desăvârşit şi influent, care până astăzi este considerat poetul naţional al României”, scrie pe site-ul NASA. Mihai Eminescu nu este însă singur “printre stele”. Şi alte nume româneşti sunt răspândie în Galaxie.
Cum sunt botezate corpurile cereşti?
Fiind curioşi să aflăm “cum sunt botezate stelele?”, am rugat-o pe dna Magda Stavinschi, reputat astronom (între anii 1990 şi 2005, domnia sa a condus, de altfel, şi Institutul de Astronomie al Academiei Române), să ne dea câteva lămuriri. Mai întâi am aflat că stelele nu au nume – “se foloseşte un indicativ, care este precedat de anul descoperirii lor” –, nume au însă celelalte corpuri cereşti: planetele, asteroizii, cometele, ca şi formele de relief de pe acestea. “Înainte exista o formulă foarte corectă: erau solicitate institutele naţionale, comitetele naţionale de astronomie, care făceau mai multe propuneri şi, dintre ele, unele erau acceptate. Astăzi, pentru că s-a înmulţit numărul obiectelor spaţiale care p
