Peste 160 de meşteri se întrec în oferte la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Ţăranului Român Din sticlă, tablă, plastic, lemn şi mărgele, cu şnururi din lână "ca la sat" sau Peste 160 de meşteri se întrec în oferte la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Ţăranului Român Din sticlă, tablă, plastic, lemn şi mărgele, cu şnururi din lână "ca la sat" sau din mătase "ca la oraş", mărţişorul, chiar dacă şi-a pierdut mult din semnificaţia de odinioară, de obiect simbolic cu încărcătură magică, rămâne cel mai căutat cadou în această perioadă. Din 24 februarie, peste 160 de meşteri din toate colţurile ţării se vor aduna la Muzeul Ţăranului Român din Capitală la Târgul anual de Mărţişor. Dintre cele mai alese... Şi de ce nu alternativă la parfumurile, florile din plastic sau tinichelele de pe tarabele din centrul oraşelor. Ce a ajuns mărţişorul astăzi? De la un simplu şnur, cu monedă, care simboliza bogăţia, la mărţişorul croşetat, împletit, turnat în aur şi argint, din mătase, bumbac sau lână. A luat diferite forme, ale norocului: potcoava, trifoiul sau coşarul, până la inimile din aur, plastic sau de pluş. Astăzi se vând peste tot sub denumirea de "mărţişor" ursuleţi cântători, brelocuri sau bijuterii. Se confecţionează din orice, înseamnă orice şi au cele mai variate şi ciudate forme. S-a pierdut semnificaţia şnurului "În general, mărţişorul nu mai înseamnă nimic. S-a transformat dintr-un obiect simbolic cu încărcătură magică într-un obiect de schimb social. Cu mult timp în urmă, mărţişorul se dădea la începutul anului. Într-o cultură mai veche, anul începea în jurul datei de 1 martie. Mărţişorul în sine era de fapt şnurul, cu două fire, unul alb şi celălalt negru. Există şi astfel de mărturii care spun că cele două fire alb şi negru simbolizau binele şi răul, ziua şi noaptea, iarna şi vara. Mai apoi a devenit roşu", ne-a spus Ana Pascu, cercetător la Muzeul Ţăranului Român. M