Sondajele de opinie din ultimele săptămâni au un punct comun ce scapă de legitimele suspiciuni: indică aceeaşi tendinţă.
Nu e nicio surpriză că Traian Băsescu și PDL pierd masiv. Dl. Băsescu și-a asumat criza ca un jucător reputat pentru abilităţile dovedite în medii conflictuale; aproape că a confiscat criza în discursul său din 6 mai, anunţând apropierea unei furtuni năprasnice care, a dat de înţeles șeful statului, va fi înfruntată și ţinută sub control chiar de dânsul. Inspirând în profunzime criza, dl. Băsescu are dificultăţi cu expiraţia ei pentru că a plasat imprudent acest fenomen în categoria modestă a meciurilor sale dinainte câștigate. Analiza dlui. Băsescu putea avea acoperire dacă s-ar fi bizuit pe simulări corecte și pe un Guvern prompt în aplicarea unor strategii eficiente.
Realitatea s-a dovedit însă mult mai indisciplinată decât așteptările dlui. Băsescu care, alături de un executiv ezitant, timorat și vădit prea mic pentru o criză atât de mare, este ciuruit din toate părţile, inclusiv de o bună parte din jumătatea de Românie ce l-a împins în fruntea statului. Fluxul retoricii sale de justiţiar înfruntând corupţia, mogulii, presa depravată etc. este acoperit de refluxul sordid al afacerilor oneroase desfășurate sub ochii săi de PDL și hulpava sa clientelă. Ceea ce dl.Băsescu dă, bine intenţionat, cu o mână, retrage cu cealaltă, girând un partid care, prin ostentaţia grosolană a drenării banului public, sugerează mai degrabă o politică de clan ce folosește avantajele puterii pentru interese oculte și fără o motivaţie compact-elecventă a angajării în înfruntarea crizei.
Tabloul de comandă al PDL de la Cotroceni emite semnale contradictorii, încercând în același timp să dirijeze partidul, dar și să conserve ce se mai poate din capitalul de credibilitate al Președintelui. Unele capete din PDL au câlţi în urechi la mesajele dlui. Băsescu