Dosarul prin care fostul preşedinte al PNŢCD, Ion Diaconescu, a dat în judecată statul român a fost amânat, vineri, pentru data de 28 mai de către magistraţii Tribunalului Bucureşti. Diaconescu a solicitat daune de 18 milioane de euro pentru traumele suferite în închisorile comuniste.
Fostul lider al PNŢCD nu a luat parte la audire, acesta fiind reprezentat de avocatul Luminiţa Ciorbea.
La primul termen al procesului, Luminiţa Ciorbea a depus la dosar documente obţinute de la CNSAS, respectiv sentinţa penală în baza căreia Diaconescu a fost condamnat la închisoare, mandatul de arestare, ordinul de încarcerare, documente referitoare la muncă forţată depusă la minele de plumb, ordinul de eliberare din penitenciar, precum şi cele de stabilire şi de ridicare a domiciliului forţat, după eliberarea din penitenciar.
Mai citiţi şi:
Deutsche Welle: "Natura democraţiei româneşti ridică serioase semne de întrebare"
La ieşirea din sala de judecată, avocata a declarat că nu a reuşit să identifice documentele care atestă ce bunuri i-au fost confiscate fostului lider ţărănist. Ea a precizat că Diaconescu doreşte recuperarea acelor bunuri, mai ales fotografii cu membri ai familiei, cu Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi Iuliu Maniu, cărţi şi icoane.
În acţiunea depusă la tribunal, Diaconescu cere instanţei să constate caracterul politic al condamnării la 15 de muncă silnică dată de Tribunalul Militar Bucureşti, pe 28 februarie 1948. De asemenea, fostul lider ţărănist solicită judecătorilor şi o despăgubire de 170.000 de euro, pentru că Securitatea i-a stabilit domiciliu obligatoriu în comuna Valea Călmăţui, în perioada decembrie 1962 - aprilie 1964.
