Nu cu multă vreme în urmă, Compania de Cercetare Sociologică și Branding a publicat un sondaj potrivit căruia încrederea în Biserică Ortodoxă Română a scăzut pentru prima oară sub 70%. Patriarhia Română a reacționat imediat prin intermediul purtătorului său de cuvânt. Părintele Constantin Stoica a declarat că rezultatele sunt relative, că aceeași tendință a fost înregistrată și în urmă cu un an, că încrederea va reveni, că peste un an va fi mai bine, că este vorba despre o lipsă de încredere cu care se confruntă și celelalte mari instituții și că, în general, rezultatele celor de le CCSB sunt discutabile. Care este argumentul punerii în chestiune a rezultatelor? Realitatea de pe teren. Părintele Constantin Stoica arăta că “sondarea noastră se face în biserici, iar atât timp cât bisericile sunt pline astea sunt rezultatele. Sunt cifre relative care țin în primul rând de cei care fac sondarea, pentru că nu întotdeauna datele sunt cu foarte mare acuratețe preluate”. Cine are dreptate? De fapt, nici unii, nici alți. Nu atât pentru ceea ce au spus, ci din cauza a ceea ce au omis în discursul lor. Sondajul realizat de CCSB reflectă nivelul de încredere deținut de mai multe instituții publice din România. Biserica este evaluată alături de Armată, Mass-media, Președinție, Parlament, Guvern, Bănci, Poliție, Pompieri, NATO, SIE, Banca Națională a României și câteva altele. Întrebarea adresată a fost „cât de multă încredere aveți în Biserică?”. Răspunsurile posibile “Foarte multă”, „destul de multă”, „destul de puțină”, „foarte puțină”, „nu am auzit de ea”, „nu știu sau nu răspund”. Folosirea indicatorului încrederii într-un sondaj de opinie poate fi problematică[1]. Aparent, determinarea obiectului cercetării n-ar presupune nimic anevoios. Însă, cât de clar este că ne referim la același lucru atunci când vorbim despre o instituție, în genere? Cu alte cuvinte, când întrebăm pe