În timp ce se conturează un plan de a salva moneda unică euro, prin disciplină fiscală, apar tot mai multe speculaţii că bancherii centrali din Europa vor ajuta ţările aflate în dificultate printr-o altă metodă: prin canalizarea fondurilor de salvare către FMI, arată The Economist într-un editorial.
Jurnaliştii reamintesc că Banca Centrală Europeană (BCE) nu are dreptul să finanţeze guvernele ţărilor membre ale UE, dar atât BCE, cât şi băncile centrale naţionale pot împrumuta bani către FMI.
Acest lucru s-a mai întâmplat în trecut, de aceea nici măcar Banca centrală germană, "ultra-ortodoxă de felul ei", nu s-ar opune să direcţioneze bani către FMI, chiar dacă aceştia ar fi folosiţi pentru a salva economiile din state precum Italia sau Spania, notează The Economist.
Publicaţia notează că această "spălare de bani" ar fi o soluţie inteligentă, deoarece ar elimina dependenţa de bancheri şi ar implica disciplină bugetară, ţinând cont că FMI este condiţionat să menţină pe linia de plutire economiile mai slabe din UE.
În plus, publicaţia scrie că pieţele emergente din întreaga lume s-au arătat dispuse să contribuie cu mai mulţi bani la FMI, dacă şi ţările din UE o fac. În schimb, SUA nu sunt dispuse să dea mai mulţi bani la fond, mai notează sursa.
"Având în vedere că fondul de salvare al UE (n.r. Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară) se clatină, FMI ar putea fi cea mai bună soluţie", mai notează The Economist.
Deocamdată, nu se ştie ce sumă ar putea fi pusă la bătaie de UE şi ţările emergente, scrie sursa. Economistul Eswar Prasad de la Universitatea Cornell (New York), un observator atent al FMI-ului, spune însă că, dacă UE va sprijini Fondul 150-200 de miliarde de dolari, ţările emergente ar putea plăti o "sumă asemănătoare". "Cam aceasta este suma de care ar fi nevoie", a explicat Prasad.
Economist scrie că, în pre
