Muhammad Yunus lansează şi în România ideea care i-a adus Premiul Nobel pentru Pace: antidotul sărăciei nu este caritatea, ci antreprenoriatul.

Dăruieşte-i un peşte unui om sărac şi-l vei hrăni pentru o zi. Învaţă-l să pescuiască şi se va hrăni singur o viaţă-ntreagă". Acesta este primul exemplu de învăţătură străveche, reîmpachetată conform secolului XXI, pe care orice curs universitar de organizaţii internaţionale sau proiecte umanitare îl propovăduieşte în rândul studenţilor dornici să salveze lumea.

O idee simplă, ce devine instantaneu complicată în clipa în care aceiaşi studenţi idealiști realizează că, aplicând metafora pescuitului în prezent, ar trebui să-l înveţe pe omul sărac să-şi ia credit pentru undiţe şi momeli, să-i finanţeze transportul până la iaz şi, eventual, să se asigure că are cum să-şi plătească drumul înapoi, în cazul în care acesta nu reușește să prindă niciun peşte. Şi să facă toate astea în realitatea unei economii în criză, cu un sistem financiar care se zbate să-şi lipească laolaltă bucăţile tocmai pentru că a acordat credite și celor mai nepricepuţi „pescari". Și totuși, un antreprenor din Bangladesh, în vârstă de 70 ani, face exact acest lucru de mai bine de trei decenii, transformând vechiul proverb chinezesc de mai sus în scopul vieţii sale: să-i ajute pe săracii lumii să se ajute singuri.

Credit pe Onoare și Solidaritate

Născut într-o familie cu 14 copii, Muhammad Yunus a fost influenţat de copil de altruismul mamei sale, care îi ajuta pe toţi săracii care le băteau la ușă. După absolvirea Universităţii americane Vanderbilt, cu un doctorat în economie, Yunus a activat ca profesor universitar înainte de a demara, în 1976, proiectul Grameen Bank, ce promova „creditarea ca drept universal al omului". Împrumuturile de valoare redusă, numite microcredite, aveau ca scop sprijinirea micilor antreprenori, neeligibili pen