Unora li se va părea prea subtil - sau prea forţat, calamburul din titlu care face trimitere la o arie celebră din opera „Paiaţe” a lui Leon Cavallo. O legătură există, totuşi, între ministrul Tineretului şi Sportului şi aria respectivă: scena. Scena pe care s-a jucat farsa de la „Ziua Tineretului”. O scenă care a costat mai mult decât montarea unei întregi opere.

Doamna ministru a salutat constituirea comisiei parlamentare care va ancheta legalitatea contractelor prin care ministerul a achiziţionat o scenă de care nu avea nevoie la un preţ exorbitant. Ca fost (şi actual) parlamentar, domnia sa ştia prea bine că aceasta este cea mai bună formulă pentru a „îngropa” o problemă. Sau, dacă nu o îngroapă, să o lase în coadă de peşte. Am chiar o presimţire că această comisie, după ce va lua la puricat documentele, va ridica din umeri şi va spune că toate prevederile legale au fost respectate. Cum legile noastre sunt făcute de aceiaşi parlamentari, ori în dorul lelii, ori cu posibilitatea de a fi „interpretate” în fel şi chip, va fi destul de greu de dovedit că doamna ministru a comis o ilegalitate. Ştim cu toţii, este evident, că acolo a fost vorba de un lucru necurat, dar, pe formă, el poate fi scos imaculat. Iar cum în practica po-litică românească instituţia „demisiei de onoare” nu funcţionează din lipsă de candidaţi, doamna Ridzi va continua, bine-mersi, să păstorească ministerul inventat special pentru dânsa şi să cheltuiască banii alocaţi.

Ceva - vorba altei arii celebre - tot va rămâne, însă. Doamna Ridzi va purta, de-acum înainte, în ochii opiniie publice, ştampila de persoană care-şi bate joc de banul public pe care-l risipeşte în mod iresponsabil într-un moment în care lucrurile merg rău. Şi chiar dacă nu i se vor găsi culpe juridice, ea se va transforma într-un balast pentru guvernul în care reprezintă o formaţiune politică ce se bate cu pumnii în pi