La trei ani după descoperirea, în vecinătatea Altarului Sfintei Cruci din Catedrala Frombrock, a unor rămăşiţe umane aparţinând unui bărbat care şi-a pierdut viaţa la vârsta de 70 de ani, specialiştii polonezi au făcut un anunţ extraordinar.

În urma analizării mostrelor ADN prelevate de pe resturile pământeşti găsite în mormântul descoperit în 2005 în nordul Poloniei (în apropierea unei catedrale romano-catolice unde a trăit, în secolul al XVI-lea, marele om de ştiinţă care a revoluţionat astronomia modernă) şi a mostrelor prelevate de pe două şuviţe de păr găsite într-o carte în Universitatea Uppsala din Suedia, oamenii de ştiinţă sunt aproape siguri că, în urmă cu trei ani, au descoperit rămăşiţele pământeşti ale lui Nicolaus Copernic, omul care a apărat cu toate forţele teoria heliocentrismului (în limba greacă Helios înseamnă Soare, iar kentron – centru), dezvoltată pentru prima dată în secolul al III-lea î.Hr. de către savantul grec Aristarh din Samos.

Cu ajutorul tehnologiei computerizate, cercetătorii au reuşit să reconstituie figura savantului, care reuşise să-şi atragă oprobiul bisericii vremii lui prin teoriile enunţate şi puternic susţinute. Copernic şi-a imaginat un model matematic complet al unui sistem heliocentric, extins şi perfecţionat câţiva zeci de ani mai târziu de către matematicianul, astronomul şi naturalistul german Johannes Kepler (precursorul calculului integral).

CERCETARE POLONEZĂ. Când arheologii polonezi au scos la lumină, în 2005, un craniu fără mandibulă şi câteva oase ale unui bărbat în vârstă de aproximativ 70 de ani, au început să apară tot mai multe speculaţii cu privire la apartenenţa acestor rămăşiţe pământeşti. Să fi fost ele ale părintelui astronomiei moderne? Analizele de laborator dau câştig de cauză răspunsului afirmativ la această întrebare. Ba mai mult, polonezul