Pantalonaşi de casă pentru Sasha. Două brăţări împletite manual. Două felii de tort de ciocolată. O rochie cu motive hawaiene, o bluzo-cămaşă „Piracanga style“ şi două CD-uri cu muzică din Ecuador, cântată şi compusă chiar de Freddy. Toate le-am luat la primul troc organizat în Piracanga. Ce am dat în schimb? O bluză, o muzicuţă, două îmbrăţişări (asta mi s-a cerut, asta am oferit!), rochiţa cu motive hawaiene pe care şi-a dorit-o foarte tare o turistă din Argentina, o oră de meditaţie ghidată şi promisiunea lui Florian de fi fotograful oficial la nunta Oliviei cu Marcelo, în decembrie. A, şi am mai dat 10 Piracanguitos (moneda de troc a Piracangăi, având forma unor hârtii de tip cec).
Trocul este o metodă simplă şi frumoasă de a ne schimba mentalitatea prin care privim banii, cumpărăturile şi propriile noastre nevoi. Oferim şi primim lucrurile şi serviciile de care avem nevoie - de la o pâine sau o prăjitură, la o oră de masaj, lecţii de pian, haine sau curăţenie în casă, servicii de grădinărit sau clătite, iar dacă nu avem ce oferi în schimb, putem plăti cu o monedă virtuală, inventată, în aşa fel încât nimeni să nu rămână fără ceea ce îi trebuie.
S-a pus o întrebare bună: „Şi dacă e cineva care nu vrea să ofere nimic, doar ia şi dă în schimb Piracanguitos peste Piracanguitos?“ Răspunsul a fost că trocul este o chestiune de conştiinţă, un exerciţiu de onestitate şi o încercare de a privi schimbul cu un ochi spiritual: cu cât oferim mai mult, cu atât primim mai mult şi cine oferă în schimb doar hârtii cu valoare virtuală este primul care pierde. Nu bani, nu bunuri, ci o lecţie importantă oferită de viaţă: aceea a generozităţii şi a onestităţii.
Vom avea troc în fiecare săptămână, în Piracanga. Şi e frumos că pe lista de cerere şi ofertă afişată la restaurant, coloana cu oferte este foarte, foarte lungă şi generoasă!