Deşi, in istoria ţării, meseriile de intelectuali cu statut precizat sunt de dată relativ recentă, lipsa de educaţie intelectuală a primilor conducători comunişti este deseori prezentată ca sursă a răului Romăniei.

Deşi, in istoria ţării, meseriile de intelectuali cu statut precizat sunt de dată relativ recentă, lipsa de educaţie intelectuală a primilor conducători comunişti este deseori prezentată ca sursă a răului Romăniei. Conducători de mari popoare fuseseră insă mulţi oameni fără carte, ajutoare ale căpeteniilor analfabete care-au dat nume şi consistenţă epocii lor fiind scribi anonimi, cronicari ori "grămătici".

Dar Lenin, creatorul partidului "revoluţionarilor de profesie", il voise alcătuit din intelectuali meniţi să insufle "conştiinţă de clasă" muncitorilor. In prima etapă a statului bolşevic, conducătorii care guvernaseră in numele "dictaturii proletariatului" sunt oameni cu şcoală. Foşti studenţi - cei mai mulţi exmatriculaţi pentru activitate politică inainte de a-şi sfărşi studiile - , avuseseră ca principale preocupări lectura, redactarea de articole şi documente de partid şi ţinerea discursurilor. Ca hobby practicau jocul de şah - "sportul minţii" - exersat in exilul din satele siberiene şi in inchisori.

Sub cărma lui Stalin se ridică o nouă generaţie de lideri politici, proveniţi din "revoluţionarii de teren" care se distinseseră in campaniile războiului civil şi ale colectivizării. Recrutaţi pe baza aptitudinilor de executanţi şi organizatori zeloşi, cu "dosar sănătos", mină convingătoare şi cursivitate in stilul "limbii de lemn", şcolile absolvite n-aveau importanţă. Cănd lozinca lui Lenin "Invăţaţi, invăţaţi, invăţaţi!" incepuse să dea roade, s-au grăbit şi conducătorii să colecţioneze diplome.

După spusele fostului prim-ministru Ion Gheorghe Maurer, Ceauşescu ii atrăsese simpatia şi preţuirea cănd