Spiritul libertatii care a invins odata cu caderea zidului Berlinului l-a facut pe F. Fukuyama sa vorbeasca despre "sfirsitul istoriei" si trecerea intr-un alt timp. Dar a venit 11 Septembrie si am recazut in istorie. In Pamintul este plat (Polirom, Iasi, 2006), Thomas Friedman considera doua date drept creatoare de destin in lumea de astazi: 9.11.1989 (caderea zidului Berlinului) si 11.09.2001 (atacurile asupra simbolurilor americane, turnurile World Trade Center), unul creator si unul distrugator, unul deschizind ferestrele lumii, celalalt inchizindu-le. Procese complementare si contradictorii atit de caracteristice acestei lumi, in care nimeni nu se mai simte in siguranta. In noua dezordine mondiala, cei mici pot sa se considere mari, cei mari pot deveni neputinciosi. Conflicte asimetrice si amenintari atipice clatina civilizatia si tot ceea ce mai era unitar. Alienare, excludere si autosuficienta, limitare, suspiciune generalizata si suferinta. S-a spus ca lumea a devenit mai interdependenta. Da, in sensul ca cel rau e dependent de cel bun, hotul de cel furat, criminalul de victima s.a.m.d.
Emblematic e personajul numit Bin Laden. Pentru "evenimentul de la 11 Septembrie", el a creat o retea, o "companie" virtuala, numind specialisti pentru fiecare operatiune: un manager general, unul financiar, piloti sinucigasi condusi de un sef de echipa, plus personal auxiliar, rezervindu-si pentru sine ideologia si coordonarea generala a operatiunii. El si-a folosit imaginatia pentru a aplatiza lumea, prin incercarea de a-i cobori pe toti la acelasi nivel, o imaginatie malefica. Dar exista si una benefica, ce-si propune acelasi scop, numai ca prin incercarea de a-i ridica pe toti la acelasi nivel. Din "supa primordiala a globalizarii" au luat nastere cele doua variante de aplatizare si adevarata lupta se da intre ele.
La rindul lor, exista doua tipuri de societati: