Biblioteca Judeţeană I. N. Roman din Constanţa este primul edificiu de bibliotecă din ţară după schimbarea de regim din decembrie 1989. Arhitecţii edificiului construit de Compania de Construcţii Montaj Constanţa, sub coordonarea inginerului Anghel Biu, sunt Petru şi Paula Pintilescu. Inaugurat oficial la 30 noiembrie 1998, localul are 4 niveluri şi o suprafaţă de 6.900 mp. Iniţial a avut 6 săli de lectură (250 de locuri), însă, prin reduceri de personal (între anii 2005 şi 2010) şi prin reprofilarea unor săli, doar două au rămas cu această destinaţie, cu un total de 106 locuri. Are, de asemenea, o secţie pentru copii şi tineret, o secţie de împrumut pentru adulţi, mediatecă (11 locuri), sală de calculatoare cu Internet pentru public (13 locuri), birouri, spaţii expoziţionale, aulă de conferinţe şi spectacole, cu 160 de locuri.

Din istorie

În şedinţa din 16 februarie 1931, Consiliul Municipal Constanţa a hotărât înfiinţarea unei biblioteci publice care să răspundă nevoilor informaţionale şi culturale ale comunităţii. Primul sediu al bibliotecii a fost în clădirea Consiliului Municipal din Piaţa Independenţei (azi Piaţa Ovidiu), iar din anul 1933 - în casele lui Ioan N. Roman din bulevardul Carol (azi Tomis) nr. 110. Modelul de organizare este cel al bibliotecii publice din cartierul praghez Vinohrady. Regulamentul de funcţionare al bibliotecii menţiona rolul ei de colecţionară a documentelor care se referă la spaţiul dobrogean. Nucleul documentar al bibliotecii e reprezentat de cele aproximativ 3.000 de volume rămase de la vechea bibliotecă a Cercului literar Ovidius, bibliotecă inaugurată în 1898. Numeroasele donaţii ale vremii cresc volumul colecţiilor, astfel încât în anul 1942 acestea ating 20.000 de unităţi. În perioada celui de-al doilea război mondial, cea mai mare parte a documentelor este dispersată în sediile mai multor instituţii publi