Autoritatea de management a răspuns că „ciobanii nu sunt din mediul rural”
De doi ani se chinuie autorităţile făgărăşene să obţină fonduri nerambursabile prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pentru şcoala de ciobani pe care urmau o să înfiinţeze după un model franţuzesc. Suma solicitată în cadrul proiectului era de 75.000 de euro pentru o perioadă de un an. În cadrul acestei şcoli, ciobanii urmau să fie învăţaţi, pe parcursul a 240 de ore de curs, cum să crească oile sau cum să lucreze cu câinii, astfel încât turma să rămână unită, cum să producă brânza sau cum să îşi ambaleze produsele. De asemenea, în programa care urma să fie supusă aprobării de către Consiliul Naţional de Formare Profesională pentru Adulţi, sunt prinse şi 480 de ore de practică.
După mai multe amânări, reprezentanţa Făgăraş a Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov a primit un răspuns în care I se transmitea că „proiectul nu este relevant”, deoarece ciobanul este o meserie din domeniul agricol, iar activităţile care sunt finanţate sunt cele din domeniul non-agricol - „construcţii, turism, servicii complementare, meşteşuguri specifice, servicii sociale sau de îngrijire a sănătăţii, tehnologia informaţiei/telecomunicaţii, etc”. Gabriel Vâju, iniţiatorul proiectului spune că „activităţile din zootehnie nu sunt meserii agricole”, el anunţând că va redepune proiectul şi că speră ca de această dată să obţină finanţarea solicitată. Autoritatea de management a răspuns că „ciobanii nu sunt din mediul rural”
De doi ani se chinuie autorităţile făgărăşene să obţină fonduri nerambursabile prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pentru şcoala de ciobani pe care urmau o să înfiinţeze după un model franţuzesc. Suma solicitată în cadrul proiectului era de 75.000 de euro pentru o perioadă de un an. În cadrul acestei şcoli, ciobani