Prezumptivii asasini ai lui Virgil Sahleanu, plus instigatorii si complicii, au primit mandate de arestare sub invinuirile de omor calificat (art. 175 CP), respectiv, complicitate si instigare la savarsirea acestei infractiuni. Asa au considerat, deocamdata, procurorii. Pentru omor calificat, Codul Penal prevede pedepse cu detentie pe o perioada cuprinsa intre 15 si 25 de ani. In acelasi Cod Penal se gaseste si articolul 176, referitor la omorul deosebit de grav, pentru care pedeapsa este aceeasi ca la omorul calificat, insa, cei gasiti vinovati pot fi inchisi pe viata. In ultimii ani, la Iasi au fost condamnati pe viata cativa criminali, pentru omoruri deosebit de grave. Legea penala considera omorul ca fiind deosebit de grav, atunci cand este savarsit asupra a doua sau mai multe persoane, asupra unui politist, magistrat sau alti reprezentanti ai legii, sau prin cruzime. Primul si singurul inculpat condamnat pe viata de la Iasi dupa revolutie, pentru uciderea unei singure persoane, a fost Ioan Chifan, care l-a asasinat pe un inginer in mod bestial, deoarece banuia ca acesta i-ar fi tratat in mod necorespunzator nevasta. Fapta de care sunt acuzati cei arestati in cazul Sahleanu a fost, totusi, incadrata juridic la omor calificat si nu la omor deosebit de grav, cu toate ca se stie ca liderul sindical a fost ucis la comanda si cu cruzime (sapte lovituri de cutit). In Codul Penal legea nu prevede pedepse mai mari pentru asasinatul comandat, deoarece articolele referitoare la aceasta infractiune nu au fost modificate de zeci de ani. Chiar si in lipsa acestui articol de lege, procurorii criminalisti aveau posibilitatea procedurala de a semna mandatele de arestare pentru omor deosebit de grav, care a fost savarsit prin cruzime. "Cunosc acest caz, insa nu ma pot pronunta cu privire la incadrarea juridica a faptei de care sunt acuzati cei care l-au ucis pe Sahleanu. Pe