Nationalizarea hidrocarburilor, proclamata in Bolivia, constituie un nou episod in cadrul miscarii contestatare crescande fata de companiile petroliere straine in America Latina, unde venirea la putere a guvernelor de stanga a impus noi reguli ale jocului. Din balconul palatului prezidential Quemado, situat in Piata Murillo din La Paz, presedintele bolivian, Evo Morales, anunta luni nationalizarea sectoarelor minier, forestier si agricol ale economiei nationale. Imediat dupa acest anunt, fortele armate au ocupat pozitii-cheie in zonele petroliere si de zacaminte de gaze naturale ale tarii si, impreuna cu reprezentantii companiei energetice de stat YPFB, au preluat controlul asupra a zeci de instalatii, conducte, rafinarii. Morales a precizat ca, de acum, petrolul va fi procesat in Bolivia. Astfel, statul bolivian va detine si va vinde resursele naturale, rolul companiilor straine fiind redus la cel de simpli operatori. Masura de nationalizare afecteaza 26 de companii straine - intre care Repsol (Spania), Total (Franta), Exxon (SUA), British Gas (Marea Britanie), Petrobras (Brazilia) - care au un termen de 180 de zile pentru a-si reglementa situatia prin intermediul unor noi contracte de exploatare in aceasta tara care detine, dupa Venezuela, locul secund in ce priveste rezervele de gaze din America Latina. Trioul rosu Decizia vine dupa ce Cuba, Venezuela si Bolivia - noua "sfanta treime antiimperialista" a Americii Latine, autoproclamata sambata la Havana - au creat o alianta politico-comerciala ce ameninta deschis sa spulbere fostele blocuri regionale favorabile liberului-schimb: Evo Morales, Hugo Chavez si "inteleptul bunic revolutionar" Fidel Castro au semnat "tratatul comercial al popoarelor" (TCP). Pretul carburantului in Europa este cel mai mare din lume, soferii in Norvegia platind 1,53 euro litrul. In California, pretul este de 0,57 euro litrul, iar in