O structură perfect cristalină, de dimensiuni microscopice (denumită „nanofulg”) ar putea să convertească cu până la 30 la sută mai multă energie solară în energie electrică.

Aceasta ar însemna o dublare a eficienţei celulelor fotovoltaice din ziua de azi, consideră inventatorul „nanofulgilor”, Martin Aagesen, de la Institutul Niels Bohr, al Universităţii din Copenhaga. Componenţa exactă a noului material nu a fost făcută publică (deoarece Aagesen este şi directorul unei firme care produce celule solare), dar inventatorul său este convins că un nanofulg va costa mult mai puţin decât un semiconductor din siliciu.

În interiorul noii celule solare, distanţa de parcurs de către lumină va fi mai mică, încât şi pierderea de energie se va diminua. Dacă noul material va avea succesul scontat de inventatorul său, ponderea curentă a energiei electrice care se obţine pe Terra din razele soarelui (de numai unu la sută!) ar putea creşte spectaculos. (B.M.)

O structură perfect cristalină, de dimensiuni microscopice (denumită „nanofulg”) ar putea să convertească cu până la 30 la sută mai multă energie solară în energie electrică.

Aceasta ar însemna o dublare a eficienţei celulelor fotovoltaice din ziua de azi, consideră inventatorul „nanofulgilor”, Martin Aagesen, de la Institutul Niels Bohr, al Universităţii din Copenhaga. Componenţa exactă a noului material nu a fost făcută publică (deoarece Aagesen este şi directorul unei firme care produce celule solare), dar inventatorul său este convins că un nanofulg va costa mult mai puţin decât un semiconductor din siliciu.

În interiorul noii celule solare, distanţa de parcurs de către lumină va fi mai mică, încât şi pierderea de energie se va diminua. Dacă noul material va avea succesul scontat de inventatorul său, ponderea curentă a energiei electrice care se obţine pe Terra din razele soarelui (de numai unu