Schimbările realizate prin oronanță de urgență în statutul Institutului Cultural Român sunt dezbătute într-un articol amplu apărut în "The New York Times". Sursa: Sorin Antonescu

Publicația remarcă faptul că ICR a devenit o forță în ultimii ani în ceea ce privește promovarea artiștilor, mai ales în domeniul cinematografiei. De aceea, spune The New York Times, decizia luată de guvern, de a transfera ICR de sub autoritatea simbolică a președintelui sub cea a Senatului, a declanșat proteste în cadrul grupurilor de artiști din Europa și Statele Unite.

"Ordonanța în sine a fost o surpriză foarte mare, iar noi nu am fost consultați. Dar și mai surprinzătoare a fost schimbarea de perspectivă. Strategia noastră, de când am preluat președinția ICR în 2005, a fost să ne deschidem lumii de afară. Scopul nostru a fost să reconectăm piața culturală din România de cea din vest și în New York s-a văzut rezultatul", a declarat Horia Roman Patapievici, președintele ICR, într-un interviu pentru prestigioasa publicație.

Întrebat de ce s-a făcut această schimbare, Patapievici a răspuns că a fost vorba de o decizie politică, mai ales că alegerile parlamentare se apropie. Cei de la New York Times vorbesc și de petiția semnată de peste 3.000 de artiști, printre care și Cristian Mungiu. Ei îl citează pe regizor spunând că acesta a descris ordonanața ca pe o "intruziune brutală a politicii în viața culturală".

Colaborarea cu instituții de artă din Statele Unite, în pericol

Detaliând războiul declaraților dintre Horia Roman Patapievici și Victor Ponta, publicația americană menționează că organizațiile din Statele Unite susțin fosta conducere și fostul sistem de organizare. "Colaborarea cu instituții de artă americane - inclusiv Lincoln Center, co-sponsor al unui festival de film din România, și edituri specializate în traduceri din română - ar putea fi în pericol. În